DPA: Franţa respinge proiectul de acord de la COP31, summitul climatic riscă să devină cel mai lung din istorie

Conferinţa ONU privind schimbările climatice COP31, desfăşurată la Antalya, în Turcia, riscă să devină cel mai lung summit climatic din istorie, în condiţiile în care negocierile continuau duminică, la peste 40 de ore după termenul iniţial de încheiere, ministrul francez al Mediului, Monique Barbut, a criticat dur cel mai recent proiect de declaraţie finală, pe care l-a descris drept „inacceptabil”, relatează dpa.

Barbut a afirmat că noua versiune a documentului este chiar mai slabă decât cea precedentă, deoarece nu menţionează explicit cărbunele, petrolul şi gazele naturale, principalii factori ai încălzirii globale. Ministrul a precizat că Uniunea Europeană şi statele aliate au lucrat pe parcursul nopţii pentru a ajunge la un compromis, însă propunerea lor a fost respinsă, conform sursei.

„Între timp, temperaturile continuă să crească, iar dezastrele devin din ce în ce mai frecvente”, a avertizat oficialul francez.

Eliminarea treptată a combustibililor fosili reprezintă una dintre principalele cerinţe ale mai multor state participante, dar propunerea întâmpină opoziţia unor ţări producătoare de petrol, printre care Arabia Saudită. Alte subiecte controversate sunt accelerarea electrificării şi distribuirea fondurilor promise pentru sprijinirea statelor în curs de dezvoltare, potrivit publicaţiei.

Proiectul de declaraţie publicat duminică de preşedinţia COP31 recunoaşte că obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius va fi depăşit. Documentul de zece pagini nu include însă nicio referire explicită la cărbune, petrol sau gaze, ci aminteşte acordul încheiat la summitul climatic din Dubai, în 2023, prin care statele s-au angajat să renunţe treptat la combustibilii fosili, conform sursei.

Preşedintele COP31, Murat Kurum, a cerut un compromis după două săptămâni de negocieri dificile şi a susţinut că diferenţele dintre state s-au redus. El a descris problemele rămase drept „minore” şi a afirmat că adoptarea rezoluţiei ar reprezenta un succes semnificativ, potrivit publicaţiei.

Conferinţa trebuia să se încheie vineri seara, însă discuţiile au continuat şi după plecarea mai multor miniştri şi delegaţii. Sesiunea plenară finală, programată duminică la ora 9:00, nu începuse încă. Pentru adoptarea deciziilor oficiale este necesară reprezentarea a cel puţin două treimi dintre ţările participante, conform sursei.

Documentul admite că obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris din 2015, de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, nu va putea fi respectat. Statele sunt îndemnate însă să limiteze cât mai mult amploarea şi durata depăşirii acestui prag, potrivit publicaţiei.

Potrivit unui raport al ONU, depăşirea limitei este considerată inevitabilă, inclusiv în cele mai optimiste scenarii, care indică o încălzire de 1,7-1,8 grade Celsius până la mijlocul secolului. Pentru menţinerea temperaturilor la aceste niveluri ar fi necesare reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de 18% până în 2030 şi de 45% până în 2035, conform sursei.

Proiectul include şi propunerea Turciei de accelerare a electrificării, prin creşterea ponderii energiei electrice în consumul final global de la aproximativ 23% în prezent la 35% până în 2035. Iniţiativa vizează înlocuirea combustibililor fosili în transporturi, încălzire şi industrie, însă documentul face referire doar la extinderea utilizării energiei curate, categorie care poate include şi energia nucleară, potrivit publicaţiei.

În privinţa finanţării climatice, proiectul reafirmă angajamentul adoptat la summitul de anul trecut din Brazilia, potrivit căruia statele bogate ar urma să tripleze până în 2035 fondurile destinate sprijinirii ţărilor în curs de dezvoltare pentru adaptarea la schimbările climatice. Documentul nu stabileşte însă obiective intermediare sau o sumă finală, ci prevede elaborarea unei foi de parcurs înaintea conferinţei de anul viitor din Etiopia, conform sursei.

Textul solicită şi Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) să publice următoarele rapoarte ştiinţifice la timp pentru evaluarea globală a acţiunilor climatice din 2028. Arabia Saudită şi India s-au numărat printre statele care au încercat să amâne publicarea acestor rapoarte, potrivit publicaţiei.

Proiectul a fost criticat şi de Greenpeace Germania. Directorul executiv al organizaţiei, Martin Kaiser, a avertizat că lipsa unei referiri explicite la cărbune, petrol şi gaze slăbeşte documentul şi a contestat promovarea stocării subterane a dioxidului de carbon la scară largă, despre care a spus că ar putea permite companiilor din industria petrolului şi gazelor să îşi continue actualele modele de afaceri. Kaiser a cerut Germaniei, Uniunii Europene şi statelor vulnerabile la schimbările climatice să respingă formularea propusă, conform sursei.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab