AFP: UE respinge proiectul de acord de la COP31, pe fondul blocajului combustibililor fosili

Negocierile de la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP31, desfăşurată în Turcia, riscă să se prelungească până sâmbătă, în condiţiile în care aproape 200 de ţări nu au ajuns la un compromis privind viitorul combustibililor fosili, Uniunea Europeană consideră că proiectul actual al deciziei finale este „inacceptabil”, a declarat vineri un oficial european pentru AFP.

„Nu dorim ca această conferinţă să devină una pentru producătorii de combustibili fosili”, a subliniat reprezentantul Comisiei Europene. La rândul său, Aloisio Lopes Pereira de Melo, responsabil cu problemele climatice în Ministerul Mediului din Brazilia, a recunoscut că, în acest moment, „nimeni nu este mulţumit”. Preşedinţia COP31 a anunţat că o a treia versiune a proiectului de acord urma să fie publicată vineri.

Tensiunile au crescut după ce Panama a ameninţat din nou că va bloca acordul dacă documentul nu va include o referire la eliminarea treptată a petrolului. Un proiect prezentat joi de Australia şi Turcia, care coprezidează conferinţa, a eliminat orice menţiune explicită privind petrolul, gazele şi cărbunele, provocând nemulţumirea organizaţiilor de mediu, conform sursei.

În schimb, Turcia a propus concentrarea discuţiilor asupra creşterii ponderii energiei electrice în consumul final de energie la nivel global, până la 35% în 2035, faţă de puţin peste 20% în prezent. Documentul nu precizează însă dacă energia ar trebui să provină din surse regenerabile, centrale nucleare sau cărbune, potrivit publicaţiei.

Greenpeace a criticat dur această abordare. Reprezentanta organizaţiei, Tracy Carty, a avertizat că un acord fără referiri la eliminarea combustibililor fosili „ar constitui un regres colosal şi ar fi total inacceptabil”, conform sursei.

Un alt punct de dispută priveşte calendarul publicării următoarelor rapoarte ale Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). UE, ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici solicită ca rapoartele să fie disponibile înaintea bilanţului global al eforturilor de reducere a emisiilor, programat pentru 2028. Arabia Saudită şi India susţin însă amânarea publicării până în 2029, potrivit publicaţiei.

Finanţarea măsurilor climatice rămâne, de asemenea, un subiect controversat. Ţările în curs de dezvoltare solicită resurse concrete din partea statelor dezvoltate, considerate responsabile istoric pentru cea mai mare parte a emisiilor. Ministrul ghanez al Mediului, Zanetor Agyeman-Rawlings, a avertizat că Africa nu va accepta un rezultat bazat doar pe declaraţii, fără finanţarea necesară aplicării acestora, conform sursei.

Statele europene, confruntate cu propriile constrângeri bugetare, nu intenţionează să ofere finanţare suplimentară. Ministrul belgian pentru climă, Jean-Luc Crucke, a recunoscut că unele ţări şi-au pierdut încrederea în Europa, considerând că promisiunile nu sunt respectate, dar a subliniat că europenii nu pot fi singurii care contribuie la finanţare, potrivit publicaţiei.

Proiectul de document reafirmă importanţa limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale din perioada 1850-1900, obiectiv esenţial pentru statele insulare ameninţate de creşterea nivelului mării. Potrivit ONU şi majorităţii oamenilor de ştiinţă, depăşirea acestui prag pare însă în prezent inevitabilă.

Negocierile au loc într-un context geopolitic dificil, marcat de creşterea preţurilor la energie pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Statele Unite, care s-au retras din Acordul de la Paris privind clima, nu participă la conferinţă, conform sursei.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab