Clubul Fermierilor Români solicită o poziţie comună a României pentru negocierile PAC 2028-2034 din Consiliul European

Clubul Fermierilor Români solicită partidelor politice şi asociaţiilor profesionale identificarea unei poziţii comune cu privire la negocierea cadrului financiar şi a elementelor Politicii Agricole Comune 2028-2034 în vederea susţinerii acesteia în cadrul Consiliul European din 26-27 noiembrie, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români informează că politica Agricolă Comună, unul dintre pilonii fondatori ai proiectului european şi principalul instrument de sprijin pentru fermierii din spaţiul comunitar, intră într-o etapă decisivă pentru viitorul său, în care statele membre vor stabili nivelul de finanţare, arhitectură şi priorităţile acesteia pentru următoarea perioadă. Consiliul European din 26-27 noiembrie 2026, la care participă Preşedintele României, va decide bugetul PAC pentru perioada 2028-2034, iar deciziile adoptate vor determina, pentru următorii şapte ani, nivelul sprijinului pentru venit, accesul la finanţare pentru investiţii şi competitivitatea fermierilor români pe piaţa unică, dar şi aspectele PAC privind plata degresivă şi plafonarea susţinerii veniturilor, transmite Clubul Fermierilor Români.

Potrivit CFRO, sectorul agricol românesc abordează această negociere într-o perioadă de crize suprapuse. Războiul de la graniţa României şi criza energetică a condus încă din 2022 la scumpirea inputurilor agricole şi diminuării preţurilor cerealelor şi oleaginoaselor autohtone, din cauza importurilor din Ucraina şi perturbarea fluxurilor logistice din regiunea Mării Negre, precizează CFRO. Tensiunile din Orientul Mijlociu au amplificat, în 2026, scumpirea energiei, a combustibilului şi a îngrăşămintelor, iar aplicarea taxei pe carbon la import (CBAM) a adăugat o nouă presiune suplimentară asupra preţului îngrăşămintelor, care au ajuns cu 50% mai scumpe decât în anul 2024. Secetele repetate au redus producţiile şi au erodat capitalul de lucru al exploataţiilor, în timp ce accesul la finanţare devine tot mai dificil. Datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 indică o scădere de 5,8% a preţurilor la poarta fermei, concomitent cu o creştere de 4,7% a costurilor inputurilor, se arată în comunicat.

CFRO informează că propunerea de Cadru Financiar Multianual 2028-2034 accentuează această vulnerabilitate. Bugetul PAC la nivelul Uniunii scade, în preţuri curente, de la 373,85 miliarde de euro la 300 de miliarde de euro, iar alocarea pentru România se reduce de la 21,5 miliarde de euro la 16,57 miliarde de euro. Eliminarea Pilonului II lasă dezvoltarea rurală fără finanţare dedicată, cu efecte directe asupra investiţiilor în modernizarea exploataţiilor, irigaţii şi procesare. Opţiunea de alocare suplimentară pentru dezvoltare rurală acoperă doar parţial această pierdere, iar finanţarea pentru România rămâne cu 4 până la 6 miliarde de euro sub nivelul perioadei actuale de programare, transmite CFRO.

În acest context, Clubul Fermierilor Români semnalează nevoia unui front comun al partidelor politice şi asociaţiilor profesionale, capabil să susţină o poziţie unitară a României la masa negocierilor, se arată în comunicat.

„Urmare a consultării membrilor noştri şi a lecţiilor rezultate din implementarea PAC 2023-2027, Clubul propune ca poziţia comună a României să includă următoarele solicitări:

-Menţinerea unei componente distincte dedicate dezvoltării rurale în cadrul PAC (Pilonul II), cu un buget adecvat, atât de necesară pentru continuarea investiţiilor în infrastructura rurală, irigaţii, procesare şi modernizarea exploataţiilor agricole. Eliminarea Pilonului II al PAC ar limita accesul la finanţare pentru proiecte cu impact major asupra competitivităţii agriculturii şi dezvoltării economice a zonelor rurale. Dezvoltarea rurală a contribuit în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă, modernizarea fermelor, creşterea valorii adăugate a producţiei agricole şi tranzitia verde/reducerea emisiilor.

-Un buget al Politicii Agricole Comune 2028-2034 ajustat cu inflaţia, protejat şi dedicat. Susţinem poziţia Parlamentului European privind cadrul financiar multianual 2028-2034: o Politică Agricolă Comună protejată, de minimum 433 de miliarde de euro, din care suma alocată României să fie de minimum 23 de miliarde de euro.

-Aplicarea mecanismului de convergenţă externă. Aceasta reprezintă o promisiune făcută statelor care au aderat între 2004 şi 2007 şi care nu a fost încă îndeplinită. Convergenţa propusă acum de Comisie face să crească subvenţia pe hectar doar de la 84% la 90% din plata medie europeană, şi care trebuie finanţată dintr-un buget suplimentar faţă de propunerea Comisiei.

-Degresivitate şi plafonare opţionale pentru statele membre. Susţinem eliminarea degresivităţii obligatorii, precum şi abordarea propusă de Consiliul miniştrilor agriculturii: plafonare voluntară - fiecare stat membru trebuie să decidă dacă aplică degresivitatea şi plafonarea, iar statele care nu le aplică să îşi consolideze sprijinul redistributiv complementar pentru venit (CRISS). Structura fermelor diferă profund de la un stat la altul, iar o regulă uniformă ar penaliza tocmai fermele care asigură securitatea alimentară a spaţiului comunitar.

-Trei variante de compromis acceptabile privind plafonarea DABIS, în locul plafonului de 100.000 de euro propus de Comisie: Clubul consideră acceptabile trei variante, respectiv (1) plafonare voluntară şi degresivitate voluntară (conform propunerii Consiliului miniştrilor agriculturii), (2) plafon de 500.000 de euro pe fermier (conform propunerii Parlamentului European) şi degresivitate voluntară, (3) plafon de 300.000 de euro pe fermier (conform propunerii Preşedinţiei Irlandeze a Consiliului) şi degresivitate voluntară. Plafonul de 500.000 de euro, propus în locul celui de 100.000 de euro avansat de Parlamentul European reprezintă un echilibru corect între echitate şi realitatea economică a fermelor comerciale de familie.

-Menţinerea plăţii suplimentare de minim 50 euro pe hectar pentru tinerii fermieri, dat fiind impactul său direct şi măsurabil la nivelul exploataţiei. Propunerea Consiliului obligă statele membre să majoreze plata directă pentru tineri, însă lasă nivelul majorării la latitudinea fiecărui stat. Clubul solicită reintroducerea unei sume fixe, garantate, în cadrul plăţilor directe pentru tinerii fermieri, la un nivel de cel puţin 50 de euro pe hectar, echivalent sprijinului actual.

-Menţinerea posibilităţii de utilizare a rezervei de criză pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de fenomene meteorologice extreme, având în vedere că propunerea Comisiei prevede utilizarea acesteia exclusiv pentru perturbări ale pieţei. Limitarea utilizării acestui instrument exclusiv la perturbările de piaţă ar reduce capacitatea Uniunii Europene de a răspunde eficient efectelor secetei, inundaţiilor, îngheţurilor târzii şi altor fenomene climatice extreme. Păstrarea actualei flexibilităţi ar contribui la consolidarea rezilienţei fermelor şi la protejarea veniturilor agricultorilor în faţa unor riscuri din ce în ce mai frecvente.

-Evitarea introducerii unei cofinanţări naţionale obligatorii de minimum 30% pentru intervenţiile din afara plăţilor directe este necesară pentru menţinerea unor condiţii echitabile de concurenţă între fermierii din statele membre. Diferenţele dintre capacităţile bugetare naţionale pot conduce la niveluri inegale de sprijin şi la accentuarea disparităţilor existente pe piaţa unică europeană. Menţinerea unui nivel adecvat de finanţare europeană ar contribui la asigurarea accesului echitabil la investiţii şi la evitarea fragmentării condiţiilor de competitivitate între agricultorii europeni.

-Finanţarea programelor sectoriale din Regulamentul privind Organizarea Comună a Pieţelor produselor agricole (OCP). Programele sectoriale pentru sectorul vitivinicol, apicol şi celelalte sectoare reglementate prin Regulamentul OCP trebuie finanţate din surse distincte de cele destinate plăţilor directe. Propunerea Comisiei asimilează sprijinul pentru apicultură plăţilor acordate pe animal, similar sectorului bovin, ceea ce transferă presiunea asupra anvelopei plăţilor directe şi reduce resursele disponibile pentru sprijinul de venit.

-Suspendarea temporară a aplicării Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) la îngrăşăminte. CBAM urmăreşte prevenirea relocării emisiilor de carbon şi menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile. Aplicarea mecanismului majorează însă progresiv preţul îngrăşămintelor, un factor de producţie cu pondere mare în costurile fermelor. În circumstanţele excepţionale actuale, organizaţia noastră consideră cu tărie că suspendarea temporară a aplicării CBAM la îngrăşăminte este atât justificată, cât şi necesară, pentru stabilizarea pieţelor, restabilirea încrederii operatorilor economici şi protejarea durabilităţii sectorului agricol.”, se arată în comunicatul de presă remis redacţiei de către Clubul Fermierilor Români.

CFRO precizează că rămân deschişi dialogului cu toate părţile implicate, care doresc să se implice în construcţia acestei poziţii comune. Fermierii români au nevoie, în aceste negocieri, de o voce unitară a României, conchide Clubul Fermierilor Români.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab