Fifor: Absenţa Europei de la întâlnirea Trump-Putin-Xi de la Shenzhen ridică semne de întrebare pentru viitoarea ordine mondială
Deputatul Mihai Fifor analizează, într-o postare pe Facebook, semnificaţia întâlnirii de la Shenzhen dintre preşedinţii Statelor Unite, Rusiei şi Chinei, Donald Trump, Vladimir Putin şi Xi Jinping, considerând că aceasta ar putea marca o schimbare importantă în echilibrul global de putere şi în ordinea internaţională construită după Al Doilea Război Mondial.
În opinia sa, imaginea celor trei lideri discutând despre securitatea internaţională, reforma ONU, stabilitatea nucleară şi securitatea energetică, în absenţa reprezentanţilor europeni, ridică întrebarea dacă lumea se îndreaptă de la hegemonia americană către un sistem în care marile puteri negociază direct regulile şi raporturile de influenţă.
Fifor subliniază că întâlnirea nu înseamnă sfârşitul puterii americane, însă ar putea indica o schimbare de paradigmă. Statele Unite rămân o superputere militară, economică şi tehnologică, dar Washingtonul pare să treacă de la rolul de lider incontestabil al ordinii globale la cel de participant la negocieri directe cu ceilalţi mari actori internaţionali.
Deputatul consideră că Rusia obţine un câştig simbolic prin revenirea lui Vladimir Putin la masa discuţiilor la cel mai înalt nivel, în pofida invaziei Ucrainei şi a încălcării principiilor Cartei ONU. El atrage atenţia şi asupra faptului că discuţiile despre reforma ONU şi limitele jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale au o semnificaţie aparte în contextul mandatului internaţional de arestare emis pe numele liderului rus.
În acelaşi timp, China îşi consolidează statutul de putere globală, Xi Jinping fiind gazda reuniunii şi prezentând Beijingul drept un actor indispensabil în gestionarea marilor probleme internaţionale. În privinţa Statelor Unite, Fifor avertizează că privilegierea negocierilor directe între marile puteri în detrimentul alianţelor şi instituţiilor multilaterale ar putea slăbi arhitectura internaţională bazată pe reguli.
Cea mai importantă vulnerabilitate evidenţiată de întâlnirea de la Shenzhen ar fi însă absenţa Europei. Deşi reprezintă un actor economic major, cu aproape 450 de milioane de cetăţeni, continentul nu are, în opinia deputatului, o capacitate suficientă de a acţiona unitar în plan geopolitic. Integrarea economică a avansat mai rapid decât construcţia unei politici externe şi de securitate comune, iar securitatea europeană a continuat să depindă în mare măsură de garanţiile americane.
Fifor avertizează că, într-o lume în care marile puteri ar negocia direct sferele de influenţă, statele mici şi mijlocii ar putea pierde unul dintre principalele instrumente de protecţie în faţa forţei: dreptul internaţional. Ucraina reprezintă, în acest sens, un test major, deoarece transformarea agresiunii militare într-un avantaj strategic recunoscut ar putea crea un precedent cu efecte dincolo de graniţele Europei.
Pentru România, implicaţiile sunt directe, având în vedere poziţia sa la frontiera strategică a NATO şi a Uniunii Europene, precum şi evoluţiile din Ucraina, Republica Moldova şi regiunea Mării Negre. Deputatul consideră că Bucureştiul nu îşi poate permite să rămână în aşteptare în cazul unei eventuale reorganizări a arhitecturii de securitate europene.
În concluzie, Mihai Fifor apreciază că este prematur să se vorbească despre sfârşitul „Pax Americana” sau despre o nouă împărţire a lumii în sfere de influenţă, dar întâlnirea de la Shenzhen ar putea surprinde începutul unei transformări profunde a raporturilor internaţionale. „Şi totuşi, Europa nu a prins fotografia. Care va fi, pe termen lung, preţul acestei absenţe?”, se întreabă parlamentarul.
内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。
阅读原文 ↗