AFP: Curtea Internaţională de Justiţie a stabilit că Myanmar a comis un genocid împotriva minorităţii rohingya
Myanmar a comis un genocid împotriva minorităţii rohingya din nordul statului Rakhine, încălcând Convenţia ONU privind prevenirea şi sancţionarea crimei de genocid, a stabilit joi Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), într-o hotărâre istorică, este pentru prima dată când instanţa găseşte un stat vinovat de genocid, transmite AFP.
„Republica Myanmar a comis un genocid împotriva grupului rohingya din nordul statului Rakhine, încălcându-şi astfel obligaţiile care îi revin în temeiul Convenţiei privind prevenirea şi sancţionarea crimei de genocid”, a declarat Yuji Iwasawa, judecătorul care a prezidat completul.
În motivarea deciziei, preşedintele Curţii a arătat că „singura concluzie rezonabilă” este că autorităţile din Myanmar au urmărit distrugerea unei părţi substanţiale a populaţiei rohingya, intenţia de distrugere fiind un criteriu esenţial pentru stabilirea genocidului. Potrivit probelor prezentate în timpul citirii hotărârii, operaţiunile militare din 2017 au provocat moartea a mii de civili, au inclus violuri şi acte de violenţă extremă împotriva copiilor şi au dus la distrugerea unor sate, conform sursei.
CIJ a apreciat că estimarea potrivit căreia aproximativ 10.000 de membri ai comunităţii rohingya au fost ucişi în timpul operaţiunilor din 2017 este susţinută de probe. Violenţele, care au inclus violuri în grup, execuţii în masă şi atacuri asupra familiilor, au determinat aproape 750.000 de persoane să fugă în Bangladesh. În prezent, peste un milion de rohingya trăiesc în tabere de refugiaţi din ţara vecină, potrivit publicaţiei.
Dosarul a fost adus în faţa CIJ în 2019 de Gambia, care a acuzat Myanmar că a încălcat Convenţia ONU din 1948 privind genocidul. Demersul Gambiei beneficiază de sprijinul Organizaţiei Cooperării Islamice, care reuneşte 57 de state membre, conform sursei.
Hotărârea este urmărită cu atenţie şi pentru posibilele sale implicaţii asupra altor dosare de genocid aflate în atenţia instanţei, inclusiv procedura iniţiată de Africa de Sud împotriva Israelului, în legătură cu operaţiunile militare din Fâşia Gaza, potrivit publicaţiei.
Myanmar a respins în mod constant acuzaţiile, susţinând că intervenţia militară din 2017 a fost un răspuns legitim la atacurile atribuite unor insurgenţi rohingya, în urma cărora au murit aproximativ zece membri ai forţelor de securitate. Reprezentantul statului, Ko Ko Hlaing, a afirmat în timpul audierilor că autorităţile nu puteau permite desfăşurarea nestingherită a activităţilor grupărilor pe care le considerau teroriste, conform sursei.
O condamnare pentru genocid poate amplifica presiunea internaţională asupra liderului militar Min Aung Hlaing, care conducea armata în timpul operaţiunilor din 2017. Acesta a preluat puterea în urma loviturii de stat din 2021, prin care a fost înlăturat guvernul ales condus de Aung San Suu Kyi, iar în acest an a devenit preşedinte în urma unor alegeri contestate de organizaţiile pro-democraţie, potrivit publicaţiei.
Deşi CIJ nu dispune de un mecanism propriu pentru a impune executarea hotărârilor sale, decizia reprezintă o condamnare juridică majoră a acţiunilor statului Myanmar. Anterior, instanţa stabilise existenţa unui genocid doar în cazul masacrului de la Srebrenica, din 1995, în Bosnia, conform sursei.
内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。
阅读原文 ↗