INFINEXA: Nouă din zece companii aeriene româneşti au rezerve financiare pentru mai puţin de jumătate de lună, deşi traficul aerian a crescut cu 21,4%

Industria aviatică din România a înregistrat o creştere semnificativă a traficului de pasageri, însă situaţia financiară a operatorilor aerieni rămâne fragilă. Nouă din zece companii analizate aveau rezerve de numerar echivalente cu mai puţin de jumătate de lună de vânzări, iar patru raportau capitaluri proprii negative, potrivit unui raport realizat de INFINEXA, în colaborare cu Nichifor Consulting.

Potrivit analizei, aeroporturile din România au înregistrat 26,2 milioane de pasageri în 2025, cu 21,4% peste nivelul din 2019. Creşterea depăşeşte de peste trei ori media mondială, de 6,5%, pentru aceeaşi perioadă, conform raportului „Aviaţia românească”.

Studiul a analizat situaţia financiară a 22 de operatori aerieni şi a 19 aeroporturi. Datele arată că dezvoltarea pieţei nu s-a reflectat în consolidarea financiară a transportatorilor români, iar principalele beneficii au revenit aeroporturilor şi companiilor care oferă servicii de închiriere a aeronavelor şi zboruri charter, potrivit INFINEXA.

„Creşterea traficului nu s-a transformat în capital pentru operatorii români”, a declarat Adrian Lotrean, CEO INFINEXA. Acesta a explicat că marjele reduse, costurile fixe ridicate, preţul combustibilului, închirierea aeronavelor şi certificatele de emisii exercită presiuni asupra companiilor, în condiţiile unei concurenţe puternice din partea operatorilor low-cost.

Capitalizarea redusă şi lichiditatea, principalele vulnerabilităţi

Dintre cei zece operatori pentru care raportul prezintă indicatori financiari comparabili, nouă aveau numerar pentru mai puţin de jumătate de lună de vânzări. Carpatair reprezenta singura excepţie, cu rezerve echivalente cu 6,15 luni de vânzări, conform calculelor INFINEXA.

Situaţia era fragilă şi la nivelul capitalurilor proprii. Patru dintre cei zece operatori analizaţi aveau capitaluri proprii negative, ceea ce înseamnă că valoarea datoriilor şi a celorlalte obligaţii depăşea valoarea activelor, potrivit raportului.

Analiza evidenţiază şi situaţia TAROM. Deşi compania a raportat un profit net de 286,9 milioane de lei în 2024, aceasta a continuat să aibă capitaluri proprii negative. În plus, fără trei câştiguri contabile nerecurente, rezultatul activităţii curente ar fi indicat o pierdere de 155,4 milioane de lei, potrivit estimărilor INFINEXA.

Blue Air, AnimaWings şi Dan Air, exemple ale dificultăţilor din industrie

Raportul prezintă mai multe cazuri recente de dificultăţi financiare în sectorul aerian. Blue Air şi-a suspendat zborurile la 6 septembrie 2022 şi a intrat în faliment la 9 iulie 2025. Creanţele acceptate în tabelul preliminar actualizat au ajuns la 2,14 miliarde de lei, conform datelor prezentate în analiză.

AnimaWings şi-a suspendat zborurile la 1 octombrie 2026, iar Tribunalul Bucureşti a deschis procedura generală de insolvenţă la 28 octombrie 2026. În cazul Dan Air, compania a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă la 22 octombrie 2026, cu intenţia de reorganizare, dar şi-a continuat activitatea. Operatorul raportase un profit net de 11,6 milioane de lei în 2025, în pofida capitalurilor proprii negative, potrivit INFINEXA.

Aeroporturile şi operatorii ACMI au înregistrat rezultate mai bune

Diferenţele dintre rezultatele financiare ale companiilor din industrie sunt vizibile şi în distribuţia profitului. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a raportat un profit net de 789,7 milioane de lei în 2025, echivalentul a 97% din rezultatul net cumulat al celor 17 operatori aeroportuari analizaţi, conform raportului.

În rândul operatorilor aerieni, Hello Jets şi Carpatair au înregistrat marje nete de profit de 18%, respectiv 15% în 2024. În cazul Carpatair, marja netă a coborât la 4,4% în 2025, potrivit datelor INFINEXA.

Piaţa transportului aerian rămâne, de asemenea, concentrată în jurul câtorva companii. În 2023, Wizz Air, Ryanair şi HiSky cumulau aproximativ 57% din vânzările de pe piaţa românească. După suspendarea zborurilor Blue Air, cota Wizz Air a crescut de la 25,2% în 2022 la 37,5% în 2023, conform ultimelor date publice comparabile citate în raport.

Patru scenarii pentru viitorul aviaţiei româneşti

Pentru următorii ani, INFINEXA identifică patru evoluţii posibile ale sectorului: continuarea tendinţelor actuale, redresarea prin aporturi efective de capital, restructurarea companiilor aflate în dificultate sau deteriorarea situaţiei în urma unui nou şoc de costuri ori de cerere.

Adrian Lotrean consideră că dezvoltarea sustenabilă a industriei depinde atât de evoluţia traficului, cât şi de capacitatea operatorilor de a-şi consolida capitalul şi de a-şi gestiona lichiditatea. Acesta susţine şi necesitatea unor mecanisme de monitorizare financiară şi de avertizare timpurie pentru companiile cu dezechilibre, potrivit declaraţiilor incluse în comunicat.

Printre măsurile propuse de autorii raportului se numără raportarea trimestrială a indicatorilor de lichiditate pentru operatorii cu capitaluri proprii negative, efectuarea unor teste de lichiditate pe 13 săptămâni şi elaborarea unor planuri de continuitate pentru pasageri înaintea fiecărui sezon.

Raportul mai recomandă stabilirea unor obiective clare pentru TAROM, publicarea transparentă a informaţiilor despre subvenţii şi investiţii, precum şi prezentarea unor indicatori privind punctualitatea zborurilor, anulările, rambursările şi soluţionarea reclamaţiilor pasagerilor, conform INFINEXA şi Nichifor Consulting.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab