APAPR: Contribuţia la Pilonul 2 ar trebui majorată la 6% până în 2031, iar deductibilitatea pentru Pilonul 3 actualizată
Fondurile de pensii private ar putea contribui atât la creşterea veniturilor viitorilor pensionari, cât şi la finanţarea pe termen lung a economiei României, însă valorificarea acestui potenţial presupune modificări legislative şi fiscale, a declarat Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la cea de-a XII-a Conferinţă Internaţională a Institutului de Studii Financiare (ISF), organizată joi, 19 noiembrie 2026.
În discursul susţinut la conferinţa „Pieţele financiare 2030 - Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie”, Pascu a prezentat fondurile de pensii private atât ca instrument de economisire pentru populaţie, cât şi ca investitor instituţional cu rol în dezvoltarea pieţei de capital şi finanţarea economiei.
Potrivit datelor prezentate de preşedintele APAPR, Pilonul 2 are 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul 3 numără 1,15 milioane de participanţi şi active de 8,9 miliarde de lei.
În cei 18 ani de funcţionare, Pilonul 2 a generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi. Randamentul mediu anual a fost de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%, conform cifrelor prezentate de Pascu. Sistemul a început deja să efectueze plăţi, fiind distribuite 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori.
Reprezentantul APAPR a subliniat că, pentru milioane de români, Pilonul 2 este principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung, ceea ce îi conferă şi un rol social.
APAPR propune creşterea contribuţiei la Pilonul 2 la 6%
Pentru majorarea economiilor acumulate de viitorii pensionari, APAPR susţine creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de la 4,75% la 6% până în 2031.
Potrivit lui Cristian Pascu, legislaţia iniţială prevedea atingerea pragului de 6% încă din 2016. Majorarea este inclusă şi în Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană.
Asociaţia propune ca ajustarea să fie realizată gradual, prin creşteri anuale de 0,25-0,50 puncte procentuale în perioada 2028-2031, astfel încât măsura să poată fi implementată în condiţii sustenabile pentru buget.
Pascu a susţinut că, pe lângă reducerea deficitului bugetar, sunt necesare reforme structurale care să contribuie la consolidarea veniturilor viitorilor pensionari. El a atras atenţia şi asupra importanţei stabilităţii regulilor de funcţionare a Pilonului 2, întrucât contribuţiile reprezintă proprietatea individuală a participanţilor, iar predictibilitatea legislativă influenţează încrederea în sistem şi economisirea pe termen lung.
Deductibilitatea fiscală pentru Pilonul 3, în atenţia APAPR
O a doua măsură propusă de APAPR vizează actualizarea facilităţilor fiscale pentru pensiile facultative, prin majorarea plafonului de deductibilitate.
În prezent, plafonul este de 400 de euro pe an atât pentru contribuţiile individuale, cât şi pentru cele plătite de angajatori, nivel care nu a mai fost modificat de aproape 18 ani. În aceeaşi perioadă, salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori, ceea ce a redus relevanţa economică a stimulentului fiscal, potrivit datelor prezentate de Pascu.
O propunere legislativă aflată în discuţie urmăreşte creşterea plafonului la 1.200 de euro anual. APAPR consideră că ar putea fi analizată şi o variantă mai amplă, în care deductibilitatea să fie raportată la echivalentul a trei-patru salarii minime brute pe an.
Asociaţia susţine, de asemenea, implicarea mai consistentă a angajatorilor în economisirea pentru pensie, prin beneficii extrasalariale, astfel încât Pilonul 3 să aibă o contribuţie mai importantă la diversificarea veniturilor după retragerea din activitate.
Fondurile de pensii, investitori importanţi în economia României
În a doua parte a discursului, preşedintele APAPR a prezentat rolul fondurilor de pensii private în finanţarea economiei. Potrivit cifrelor comunicate, aproximativ 95% din activele acestora sunt investite în România, iar capitalul acumulat reprezintă circa 12% din produsul intern brut.
Fondurile de pensii deţin aproximativ 10% din datoria publică a ţării şi sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achiziţiilor, conform prezentării lui Pascu.
Pe piaţa de capital, acestea deţin între 45% şi 50% din acţiunile disponibile la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti şi peste 10% din capitalizarea totală a pieţei. APAPR indică, de asemenea, contribuţia fondurilor la finanţarea companiilor româneşti, susţinerea listărilor şi asigurarea lichidităţii bursiere.
Investitorii instituţionali cu orizont lung de timp pot contribui şi la stabilitatea pieţelor financiare şi la reducerea volatilităţii, a arătat preşedintele asociaţiei.
Investiţiile în infrastructură, energie şi digitalizare, oportunităţi până în 2030
Pentru următorii ani, APAPR estimează că activele administrate de fondurile de pensii vor continua să crească, pe fondul contribuţiilor şi al randamentelor investiţionale. În acest context, fondurile ar putea deveni o sursă tot mai importantă de capital autohton pentru finanţarea economiei.
Printre domeniile în care ar putea exista oportunităţi de investiţii pe termen lung se numără companiile, infrastructura, energia, tranziţia verde şi digitalizarea. Dezvoltarea acestor investiţii ar putea contribui la extinderea pieţei de capital locale şi la creşterea capacităţii companiilor româneşti de a atrage finanţare.
Pascu a făcut şi o legătură între rolul fondurilor de pensii şi priorităţile europene incluse în proiectul Savings and Investments Union (SIU), care urmăreşte mobilizarea economisirii private către investiţii productive şi finanţarea economiei pe termen lung.
În opinia APAPR, fondurile de pensii private reprezintă deja un exemplu de transformare a economiilor populaţiei în capital destinat investiţiilor, iar România poate valorifica această bază de capital instituţional pentru dezvoltarea pieţei financiare şi finanţarea proiectelor strategice.
În concluzie, preşedintele APAPR a susţinut că atingerea potenţialului sistemului până în 2030 depinde de predictibilitatea legislativă, consolidarea Pilonului 2 şi stimularea economisirii voluntare prin Pilonul 3. Potrivit mesajului transmis de acesta, dezvoltarea pensiilor private poate însemna atât venituri suplimentare şi mai multă independenţă financiară pentru viitorii pensionari, cât şi capital autohton pe termen lung pentru economia României.
内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。
阅读原文 ↗