Alexandru Petrescu, Preşedinte ASF: De la economisire la investiţii şi competitivitate, miza României pentru 2030

În cadrul conferinţei internaţionale: "Pieţele Financiare 2030 - Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie”, organizată de Institutul de Studii Financiare, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, domnul Alexandru Petrescu, a declarat:

Istoria economică ne arată că prosperitatea unei societăţi depinde într-o măsură considerabilă de capacitatea sa de a mobiliza capitalul şi de a-l orienta către investiţii productive. Marile transformări industriale şi tehnologice au fost posibile şi datorită dezvoltării unor instituţii financiare capabile să susţină proiecte ale căror rezultate se materializau uneori după decenii. Astăzi, Europa se confruntă cu o provocare similară, într-un context economic şi geopolitic mult mai complex.

Raportul Draghi estimează că necesarul cumulat de investiţii suplimentare în Europa se ridică la 750 - 800 de miliarde de euro anual până în 2030. Aceasta înseamnă că ponderea investiţiilor totale în PIB-ul Uniunii Europene va trebui să crească cu aproximativ 5 puncte procentuale. Este o cifră care ilustrează amploarea transformărilor necesare. Dar ea dezvăluie şi un paradox al economiei europene - dispunem de un volum important de economisire privată, în timp ce numeroase companii inovatoare întâmpină dificultăţi în accesarea capitalului necesar dezvoltării.

Una dintre marile mize ale deceniului următor va fi capacitatea Europei de a transforma economisirea în investiţii, iar investiţiile în competitivitate. Pentru România, această provocare reprezintă şi o oportunitate.

Am construit, în ultimele trei decenii, instituţii financiare funcţionale, o piaţă de capital care şi-a consolidat poziţia internaţională şi un sistem de pensii private care administrează resurse tot mai importante. Următorul pas trebuie să fie dezvoltarea unei pieţe financiare mai profunde, cu o participare mai largă a investitorilor şi cu mai multe companii care să utilizeze bursa pentru finanţarea dezvoltării. În această ecuaţie, sistemul pensiilor private are o relevanţă deosebită. El introduce în economie o resursă valoroasă: capitalul cu orizont investiţional îndelungat.

Există aici o dimensiune pe care o consider importantă. Pieţele financiare funcţionează într-un timp tot mai accelerat, în care tranzacţiile sunt executate în fracţiuni de secundă, în timp ce dezvoltarea economică şi securitatea financiară a oamenilor presupun decizii ale căror consecinţe se întind pe decenii.

Un sistem financiar matur trebuie să ştie să administreze aceste orizonturi diferite de timp şi să protejeze valoarea pe termen lung.

Aceeaşi perspectivă trebuie să ne ghideze şi în dezvoltarea pieţei asigurărilor. Riscurile climatice, vulnerabilităţile cibernetice şi transformările demografice modifică mediul în care funcţionează economiile. Capacitatea de a anticipa şi de a transfera o parte a acestor riscuri devine o componentă importantă a rezilienţei economice.

Pentru România, extinderea protecţiei prin asigurări trebuie să reprezinte o prioritate, inclusiv prin produse mai accesibile şi o relaţie mai transparentă între industrie şi consumatori.

Până în 2030, tehnologia va transforma profund arhitectura pieţelor financiare. Inteligenţa artificială, tokenizarea activelor şi automatizarea vor influenţa modul în care sunt evaluate riscurile, sunt administrate investiţiile şi sunt furnizate serviciile financiare. Aceste evoluţii aduc însă şi o schimbare importantă în responsabilitatea autorităţilor de supraveghere.

Într-un sistem financiar în care tot mai multe decizii sunt asistate sau generate de algoritmi, trebuie să putem înţelege logica acestor decizii, să identificăm vulnerabilităţile şi să stabilim responsabilităţile.

Încrederea în pieţele financiare ale viitorului va depinde inclusiv de capacitatea noastră de a face tehnologia transparentă, verificabilă şi responsabilă.

De aceea, modernizarea supravegherii financiare presupune investiţii în competenţe, în analiza datelor şi în capacitatea instituţională de anticipare a riscurilor. Iar aici ajungem la o temă pe care o consider decisivă pentru următorii ani: capitalul uman.

Putem avea tehnologii performante şi instrumente financiare sofisticate, dar valoarea lor economică va depinde întotdeauna de oamenii care le proiectează, le utilizează şi le supraveghează. În acest context, cercetarea ştiinţifică, specializarea profesională şi educaţia financiară devin componente ale competitivităţii economice.

Institutul de Studii Financiare are un rol important în această construcţie, prin legătura pe care o dezvoltă între cunoaşterea academică, pregătirea profesională şi realităţile industriei financiare.

Privind către 2030, cred că România trebuie să îşi propună mai mult decât modernizarea propriilor pieţe financiare. Trebuie să valorificăm dezvoltarea acestora pentru a susţine investiţiile, pentru a consolida companiile româneşti şi pentru a creşte capacitatea economiei noastre de a concura pe pieţele europene şi internaţionale.

Autoritatea de Supraveghere Financiară are responsabilitatea de a contribui la această evoluţie printr-un cadru de supraveghere credibil, predictibil şi adaptat transformărilor economice şi tehnologice.

În definitiv, valoarea unui sistem financiar se regăseşte şi în ceea ce reuşeşte să construiască în afara propriilor pieţe: companii care se dezvoltă, investiţii care produc prosperitate, comunităţi mai bine protejate şi oameni care privesc viitorul cu mai multă siguranţă.

Cred că aceasta ar trebui să fie adevărata noastră ambiţie pentru 2030. O economie românească mai puternică, susţinută de pieţe financiare mai dezvoltate, mai eficiente şi mai bine integrate în economia europeană.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab