Kyiv Post: Rusia cere retragerea NATO la poziţiile din 1997 în schimbul reducerii prezenţei militare în Kaliningrad

Rusia a propus ca NATO să îşi reducă prezenţa militară în Europa la nivelurile din 1997, oferind în schimb retragerea trupelor ruse din regiunea Kaliningrad, propunerea a fost avansată în cadrul negocierilor conduse de Statele Unite pentru încheierea războiului din Ucraina, relatează Kyiv Post

Trimisii speciali ai preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au prezentat ideea aliaţilor europeni şi le-au cerut să ia în considerare modificări ale desfăşurării trupelor NATO pe continent. În paralel, negociatorii americani au întrebat Kievul dacă ar accepta să renunţe la Donbas în schimbul aderării Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică, conform sursei.

Witkoff şi Kushner urmează să se întâlnească joi, 19 noiembrie, la Berlin, cu oficiali ucraineni şi europeni, pentru discuţii privind garanţiile de securitate postbelice pentru Ucraina. Întâlnirea ar urma să fie urmată de o nouă rundă de negocieri mediate de SUA între Kiev şi Moscova. Liderii europeni au respins propunerile americane, deşi unele surse susţin că ar fi recunoscut posibilitatea aderării Ucrainei la NATO cu frontiere modificate, dacă Kievul ar accepta un asemenea acord, potrivit publicaţiei.

Propunerea privind retragerea NATO la poziţiile din 1997 reia cereri formulate de Moscova înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei. La discuţiile trilaterale desfăşurate la Abu Dhabi, pe 11 noiembrie, delegaţia rusă ar fi cerut retragerea prezenţei militare a NATO din statele care au aderat la alianţă după 1997, majoritatea foste ţări comuniste sau foste republici iugoslave, conform sursei.

Rusia a solicitat, de asemenea, reducerea cooperării militare dintre NATO şi Ucraina, precum şi cu alte foste republici sovietice. Delegaţia condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski a prezentat aceste cereri drept „garanţii de securitate” pentru Rusia, potrivit publicaţiei.

Moscova a formulat solicitări similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de declanşarea invaziei. Revenirea la configuraţia militară din 1997 ar presupune retragerea trupelor şi armamentului NATO din cel puţin 16 dintre cele 32 de state membre, inclusiv din ţările baltice, Finlanda, Suedia şi fostele state ale Pactului de la Varşovia, conform sursei.

Cerinţele Rusiei intră în contradicţie cu politica uşilor deschise a NATO, prevăzută la articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord. Acesta permite oricărui stat european să solicite aderarea, dacă toţi membrii alianţei sunt de acord, fără a acorda unor ţări terţe dreptul de a bloca deciziile privind extinderea, potrivit publicaţiei.

Regiunea Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, ambele membre NATO, este una dintre principalele poziţii militare ale Rusiei în Europa. Enclava găzduieşte comandamentul Flotei Baltice şi sisteme de rachete tactice Iskander, cu o rază de acţiune estimată la aproximativ 500 de kilometri, conform sursei.

Poziţia sa strategică permite Rusiei să ameninţe ţinte din mare parte a regiunii baltice. NATO şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea şi cu privire la posibilitatea desfăşurării unor arme nucleare nestrategice în enclavă, potrivit publicaţiei.

Un alt punct sensibil este coridorul Suwalki, o fâşie de teritoriu polono-lituanian de aproximativ 65 de kilometri, situată între Kaliningrad şi Belarus. Planificatorii militari ai NATO se tem că o ofensivă rusă din ambele direcţii ar putea izola Estonia, Letonia şi Lituania de restul alianţei, conform sursei.

În acelaşi timp, aderarea Finlandei şi Suediei la NATO a schimbat echilibrul strategic din Marea Baltică, care este acum înconjurată aproape în întregime de state membre ale alianţei. Această evoluţie face ca regiunea Kaliningrad să fie tot mai izolată şi dificil de aprovizionat sau consolidat în cazul unui conflict major, potrivit publicaţiei.

内容来自 Bursa.ro,版权归原作者所有。

阅读原文 ↗

用 HomepageTab 新标签页关注 RSS,打开浏览器就能看到更新。

安装 HomepageTab